Toxiinfecția alimentară este o boală determinată de consumul de alimente sau apă contaminate cu anumite bacterii, virusuri, paraziți ori substanțe chimice. În majoritatea cazurilor, persoanele cu toxiinfecție alimentară prezintă forme relativ ușoare de boală, care durează ore sau zile și care pot fi îngrijite la domiciliu.
Există totuși si cazuri mai severe, cu consecințe grave asupra sănătății pacienților, când îngrijirea la domiciliu este insuficientă, fiind necesară internarea în spital.
Etiologie
Toxiinfecția alimentară prezintă multiple cauze, cum ar fi:
- virusuri (norovirus, rotavirus, etc);
- bacterii (salmonella, E coli, clostridium perfringens, staphylococcus aureus, etc);
- paraziți (toxoplasma gondii, oxiuri, giardia lamblia, taenia, etc);
- toxine (de la diverse animale sau pesti, din ciuperci, cucuta, din bacterii, etc);
- substanțe chimice nocive (pesticide, mercur, etc).
Germenii ajung în organism preponderent prin intermediul alimentelor alterate sau contaminate: fructe și legume consumate înainte de a fi spălate, carne crudă sau preparată insuficient (în special carnea de pui sau de porc), alimente expirate, apă nepotabilă sau preluată din medii contaminate, etc.
Tablou clinic
Simptomatologia este întotdeauna prezentă și diferă în funcție de factorii care au condus la apariția ei, cu debut la câteva ore după consumul alimentelor contaminate, zile sau saptamâni. Cele mai frecvente simptome ale toxiinfecției alimentare sunt:
- Greață;
- Vărsături;
- Diaree;
- Crampe abdominale;
- Febră.
De menționat faptul că, în prezența: vărsăturilor frecvente, a vărsăturilor sau scaunelor cu sânge, a sindromului diareic prelungit peste 3 zile, febrei (peste 38°C) sau a semnelor de deshidratare (gura uscată, sete excesivă, lipsa micțiunilor, slăbiciune, amețeli), pacientul se va prezenta de urgență la medic.
Persoanele aflate la risc crescut de apariție a complicațiilor sunt reprezentate de copiii cu vârsta sub 5 ani, femeile gravide, adulții peste 65 de ani sau pacienții imunocompromisi (neoplazii, ciroză hepatică, HIV, anumite medicamente, etc).
Diagnostic
Diagnosticarea se face în urma unei examinări medicale, cu excluderea altor patologii cu simptomatologie similară. Pacientul trebuie să răspundă întâi la câteva întrebări de bază, referitoare la alimentele consumate, istoricul călătoriilor, simptomele prezente, frecvența acestora, etc.
Ulterior, medicul poate solicita efectuarea unor analize de laborator, precum examinarea scaunului sau efectuarea unor teste imunologice. Scopul acestor analize este de a identifica agentul patogen în vederea recomandării unui tratament adecvat.
Exista totuși și situații când nu se poate identifica cauza toxiinfecției alimentare.
Tratament
Tratamentul toxiinfecției alimentare depinde de cauza bolii și de severitatea simptomelor. Pacienții cu simptome ușoare se pot îngriji la domiciliu, prin hidratare adecvată și punerea în repaus a tractului digestiv (nu se vor consuma alimente). De asemenea, automedicația, în special cu antibiotice, trebuie evitată.
În cazuri mai severe, este necesar consult de specialitate cu stabilirea conduitei terapeutice în funcție de: vârsta pacientului, factori de risc, gravitatea simptomatologiei, prezența complicațiilor, etiologia agentului patogen, etc. În anumite situații pacientul va fi internat în spital pentru monitorizare și administrarea medicamentelor pe cale intravenoasă.
Sursa foto: Canva.ro
