În privinţa numărului deceselor în urma îmbolnăvirii cu cancer gastric, România se află pe o pozitie intermediara, la nivel mondial, cu aproximativ 20 de decese la 100.000 locuitori pe an. Majoritatea neoplaziilor gastrice (ca forma histopatologică), peste 90%, sunt reprezentate de adenocarcinoame.
Factorii de risc ai cancerului gastric:
1. Factori de risc de mediu:
– infecţia cu Helicobacter Pylori (HP, fiind considerat carcinogen de ordinul I). Infecţia cu HP este responsabilă de 90% din totalul cancerelor gastrice non-cardiale. Etapele de evoluţie a infecţiei sunt, initial, gastrita acută, iar ulterior gastrita cronică active sau atrofică, metaplazia intestinală, displazia joasă, displazia înaltă şi, în final, adenocarcinomul gastric sau mai rar limfomul gastric primar non-Hodgkin (MALT).
Eradicarea HP reprezintă o strategie eficientă pentru prevenirea cancerului gastric şi este mai eficientă la tineri decât la persoanele mai în vârstă care au dezvoltat deja leziuni gastrice preneoplazice.
Pentru diagnosticul infecţiei cu Helicobacter Pylori se pot efectua mai multe tehnici. Cele mai eficiente dintre acestea includ efectuarea gastroscopiei cu prelevarea de ţesut gastric (biopsie şi examen histopatologic; testul ureazei); precum şi alte tehnici noninvazive, dar cu rezultate mai puţin concludente: ţestul respirator, determinarea antigenului bacterian din fecale etc.
– dieta bogată în nitriţi şi nitraţi (alimente conservate prin uscare, afumare, sărare);
– dieta săracă în: fructe şi legume proaspete, antioxidanţi, vitamine (C, beta-caroteni etc);
– fumatul.
2. Factori de risc asociaţi cu terenul:
– gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală;
– polipii adenomatoşi;
– ulcerul gastric;
– stomacul operat;
– boala Menetrier;
– anemia Biermer;
– sindroamele de polipoză familială (HNPCC sau Lynch, FAP, Peutz-Jeghers) etc.
Clasificarea cancerului gastric:
- În raport cu profunzimea invaziei în peretele gastric:
– cancerul gastric precoce care interesează mucoasa cu sau fără afectarea submucoasei şi cu sau fără afectarea limfoganglionilor loco-regionali;
– cancerul gastric avansat care depăşeşte submucoasa, cu risc crescut de metastaze loco-regionale şi la distanţă.
- Clasificarea histologică:
– tipul intestinal: bine diferenţiat, asociat cu metaplazia intestinală, bine circumscris cu diseminare precoce hepatica, frecvent în ariile cu incidenţă crescută la sexul masculin şi la vârstnici. În cazul acestui tip de cancer gastric există un prognostic mai bun decât la tipul difuz.
– tipul difuz: nediferenţiat, nu se asociază cu metaplazia intestinală, are margini indistincte – linită plastic, cu diseminare precoce peritoneală, frecvent în zonele cu incidenţă crescută, dar şi redusă, la sexul feminin şi la tineri. Acest tip de cancer gastric are un prognostic infaust.
Diagnostic clinic:
În stadiile precoce, cancerul gastric este frecvent asimptomatic (80% din cazuri), leziunea fiind depistată în urma screeningului de specialitate prin gastroscopie, mai ales la grupurile cu risc crescut. În acest stadiu, cele mai frecvente simptome sunt cele de tip dispeptic (durere epigastrică, pirozis, plenitudine epigastrică).
În stadiile avansate, cancerul gastric prezintă multiple manifestari la peste 90% din pacienţi:
– simptome clinice: durere epigastrică; pirozis; plenitudine epigastrică; disfagie (mai frecvent în cancerul gastric proximal, cardial); vărsături alimentare repetate (apar tardiv în cancerul gastric antral obstructiv); saţietate precoce (apare rar, mai ales în formele difuz infiltrative);
– complicaţii: hemoragie digestivă superioară exteriorizată, fie sub formă de hematemeză sau melenă; perforaţie gastrică complicată cu peritonită abdominală;
– metastaze: hepatomegalie tumorală, ascită carcinomatoasă, adenopatie supra-claviculară stângă (Virchow) şi axilară stângă (Irish’s node), noduli metastatici periombilicali (Marie-Joseph), metastaze ovariene (tumora Kruckenberg), metastaze cerebrale, pleuro-pulmonare;
– sindroame paraneoplazice: tromboflebita recurentă migratorie, dermatomiozite, keratoza verucoasă şi pruriginoasă, acanthosis nigricans, afectare neurologică şi psihică;
– semne generale nespecifice: scădere ponderală, anorexie (mai ales în cancerul gastric avansat), paloare, febră, masă tumorală palpabilă în epigastru.
Diagnostic paraclinic:
– examen radiologic baritat;
–endoscopia digestivă superioară sau gastroscopia cu prelevarea de biopsii şi examen histopatologic, reprezintă investigaţia de primă intenţie. În stadiul precoce se pot decela o leziune polipoidă, o ulceraţie sau doar o modificare de culoare a mucoasei gastrice, leziune ce are dimensiuni de până în 2 cm. Cancerul gastric avansat se poate prezenta în mai multe forme: vegetant, ulcer, infiltrativ;
– ecoendoscopia este utilă în evaluarea extensiei loco-regionale şi a decelării adenopatiilor regionale;
– ecografia abdominală este utilă în special în decelarea metastazelor hepatice sau a carcinomatozei peritoneale;
– CT toraco-abdomino-pelvin cu contrast este util în aprecierea invaziei loco-regionale precum şi în depistarea mestastazelor.
Evoluţie:
Cancerul gastric netratat are o speranţă de viaţă medie, de 4-6 luni, la pacienţii cu metastaze hepatice şi de doar 4-6 săptămâni, la pacienţii ce prezintă carcinomatoză peritoneală.
În cancerul gastric rezecabil, în stadiul precoce, supravieţuirea la 5 ani este de 70-90%, iar în stadiul avansat (lipsa metastazelor) este de doar 25-50%.
Tratamentul CCR:
- Tratament endoscopic:
– cu intenţie curativă: polipii adenomatoşi benigni, cei cu displazie severă sau un cancer gastric superficial (localizat la nivelul mucoasei) pot fi rezecaţi endoscopic;
– cu intenţie paliativă: protezarea unei stenoze maligne, hemostază endoscopică.
- Tratament chirurgical:
– cu intenţie curativă: rezecţia formaţiunii tumorale prin gastrectomie totală sau subtotal, în funcţie de dimensiunea şi localizarea formaţiunii tumorale, acompaniată de limfadenectomie de tip D1 sau D2;
– cu intenţie paliativă: în caz de perforaţie, obstrucţie.
- Tratament oncologic (chimioterapie neoadjuvantă sau adjuvantă).
Strategii de supraveghere în cancerul gastric:
Screeningul în masă al populaţiei este indicat numai în regiunile cu incidenţă crescută a cancerului gastric cum ar fi Japonia sau Coreea. În celelalte regiuni se efectuează supravegherea pacienţilor cu risc crescut:
– gastrita cronică atrofică cu metaplazie intestinală şi anemie pernicioasă necesită urmărire endoscopică la 3-5 ani cu prelevarea de biopsii multiple pentru detectarea displaziei gastrice (displazia înaltă impune intervenţie chirurgicală);
– pentru adenoamele gastrice serecomandă excizate endoscopic initial, ulterior urmărire endoscopică anuală pentru depistarea recurentelor;
– ulcerul gastric se reevalueaza endoscopic la 8 şi 12 săptămâni de tratament, pentru evaluarea cicatrizarii şi prin prelevare de biopsii. Ulcerul gastric confirmat ca benign şi cicatrizat la 12 săptămâni de tratament nu necesită urmărire. Ulcerul gastric nevindecat după 12 săptămâni de tratament cu IPP se mai poate trata încă 8 săptămâni. Ulcerul refractar la tratament are indicaţie chirurgicală;
– stomacul rezecat pentru o afecţiune benignă, necesită urmărire endoscopică la 15-20 de ani după rezecţie, cu prelevarea de biopsii.
La Centrul Medical Andrea K. din Gherla în luna septembrie atragem atenţia asupra riscului apariţiei cancerului gastric şi importanţei depistării acestei boli în fază incipientă.
Pentru a veni în sprijinul pacienţilor, am gândit şi pachete promoţionale:
- Consult + ecografie + gastroscopie (test Helicobacter Pyllori inclus) – 550 de lei
- Consult + ecografie abdominală – 200 de lei
- Consult gastroenterologic + gastroscopie – 450 de lei.
Vă aşteptăm cu programări la medicul gastroenterolog, la numerele: 0743-212.371, 0364-884.309. Sediul clinicii se află pe str. Clujului, la nr 1, bl d1, Gherla.
Dr. Alexandru Caloian, medic gastroenterolog la Centrul Medical Andrea K.
Sursă foto: Kompas.com
