Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer la femei şi a doua cauză a deceselor provocate de tumorile maligne, după cancerul de plămân, în rândul populaţiei feminine.
Se estimează că 1 din 8 femei va fi diagnosticată, de-a lungul vieţii, cu această boală. Însă, cancerul de sân nu este doar apanajul femeilor, el fiind întâlnit, rar, şi la bărbaţi. La nivel global, 1,7 milioane de cazuri de cancer mamar sunt diagnosticate anual şi, mai mult de 500.000 de paciente îşi pierd viaţa din această cauză. Cancerul de sân afectează, cel mai frecvent femeile în vârstă, majoritatea persoanelor având peste 50 de ani, la momentul diagnosticului, însă 1 din 5 cazuri de cancer de sân poate apărea înainte de 50 de ani.
Factori de risc
- Transmiterea ereditară – moştenire directă a defectelor genetice specifice (BRCA1), trasmitere modificată a unor gene (BRCA2), sindroame de agregare familială, predispoziţie genetică dependentă de interacţiunile cu mediul – constau în prezenţa la membrii aceleiaşi familii a mai multor cancere colonice, gastrice şi mamare.
- Prezenţa unui risc crescut la descendentele unor mame cu cancer mamar (risc de 2 ori mai mare, mai ales când cancerul mamar a fost bilateral); de asemenea, există un risc crescut dacă în familie sunt mai multe rude de grad 1 şi 2 cu cancer mamar
- Înaintarea în vârstă. Studiile relevă faptul că cele mai multe cazuri de cancer de sân apar după 50 de ani .
- Femeile care au avut primul ciclu menstrual la o vârstă fragedă, înainte de 12 ani, respectiv cele la care menopauza s-a instalat târziu, după vârsta de 55 de ani.
- Femeile care au avut primul lor copil după vârsta de 30 de ani, sau cele care nu au avut copii.
- Lipsa alaptării. Alaptarea este un factor de risc protector.
- Obezitatea apărută după menopauză, când abundenţa ţesutului adipos poate duce la creşterea nivelului de estrogen la femeie şi prin urmare creşterea riscului de apariţie a cancerului de sân.
- Femeile care au avut în antecedente afecţiuni benigne ale sânului şi stări precanceroase (hiperplazii, displazii, metaplazii, distrofii şi cancerul lobular în situ) ce pot duce la cancere invazive.
- Cicatricile radiale (leziune de graniţă).
- Iradierea regiunii toracice (mai ales înainte de 30 de ani).
- Dieta bogată în grăsimi, proteine şi dulciuri rafinate. Studiile arată că ţările industrializate cele mai afectate de poluare prezintă o frecvenţă mai ridicată a cancerului de sân. Explicaţiile pentru aceasta ar putea fi variate, începând de la condiţiile economice din aceste ţări, care favorizează un regim alimentar bogat în grăsimi alimentare, îmbogăţit cu substanţe chimice provenite din tratamentele cu pesticide şi hormonale la care sunt supuse produsele alimentare. Aceste tratamente sunt suspectate că ar juca un rol important în apariţia cancerului.
- Consumul de alcool. Obiceiul de a consuma unul sau mai multe pahare de alcool pe zi duce la o creştere uşoară a riscului de apariţie a cancerului de sân.
- Contraceptivele orale sunt considerate factor de risc când sunt administrate înainte de prima sarcină sau pe o perioadă mai mare de 10 ani. Cât despre femeile la menopauză, se pare că tratamentul hormonal substitutiv bazat pe asocierea de estrogeni şi progestative, ar duce la o uşoară creştere a riscului pentru cancerul de sân. Pe de altă parte, acest tratament oferă femeii protecţie deloc de neglijat faţă de osteoporoză, unele boli cardiovasculare şi diverse alte boli legate de această perioadă de viaţă. Până la apariţia unor rezultate concludente ale studiilor pe această temă, contraceptivele orale şi substitutivele hormonale nu sunt prescrise femeilor care au avut cancer la sân, evitându-se recidiva.
Simptome
Cel mai frecvent simptom al cancerului de sân este apariția unui nodul sau a unei zone de țesut îngroșat, nedureroase, la nivelul sânului, cu margini neregulate. Există cazuri în care tumorile sunt moi și rotunjite. Ele pot fi chiar dureroase. Din acest motiv, este important ca orice modificare a sânilor sau orice nodul nou apărut să fie verificat de către un cadru medical cu experiență în diagnosticarea bolilor de sân.
Alte simptome posibile ale cancerului de sân includ:
- Tumefierea (umflarea) totală sau parțială a unui sân, în special în cazul în care aceasta apare pe o singură parte (chiar dacă nu se simte niciun nodul distinct);
- Rash (iritație), încrețirea pielii sau apariția unei cruste la nivelul sânului;
- Retracția pielii la nivelul unei zone a sânului;
- Apariția unei senzații de durere în oricare dintre sâni, la nivelul mamelonului sau în zona axilei, fără a fi legate de menstruație;
- Rash (iritație) în jurul mamelonului sau apariția unei cruste la nivelul mamelonului (unele femei descriu această crustă ca fiind similară cu textura cojii de portocală);
- Retragerea mamelonului spre interior;
- Secrețiile mamelonare (altele decât laptele matern) apărute spontan, hemoragice sau incolore, în special cele unilaterale.
Diagnostic
Cancerul de sân nu este dureros, deci nu trebuie aşteptată apariţia unei dureri pentru a consulta medicul. De fapt, multe femei sănătoase descoperă că sânii lor sunt plini de noduli înaintea unui ciclu şi că unele tipuri de excrescenţe mamare benigne sunt dureroase.
“Dacă, în privinţa celorlate tipuri de cancer nu există asemenea posibilităţi, precum depistarea, în stadii timpurii şi vindecare aproape de 95%, datorita acestor oportunităţi, cancerul mamar ar trebui să fie una dintre neoplaziile cu cea mai mare rată de depistare, cel mai bun prognostic şi cea mai uşoară recuperare post-intervenţională. Am putea spune că, practic, şansa stă în mâinile noastre. Autopalparea regulată şi examinarea ecografică periodică poate salva vieţi!” (Andreea Popa Nedelcu, medic specialist medicină internă)
- Autoexaminarea sânilor. Este cel mai practic mod de a descoperi orice nodul sau modificare a sânilor. În perioada de creştere precum şi ulterior în timpul ciclului, sânii sunt adesea umflaţi şi prezintă noduli, astfel că cea mai bună perioadă pentru autoexaminare este la o zi sau două după terminarea ciclului. În această perioadă sânii au un aspect normal (normalul diferă de la persoană la persoană). Autoexaminarea lunară a sânilor îşi propune să depisteze apariţia sau accentuarea unei anomalii (prin raportarea la examinarea anterioară ), la nivelul: -conturului sânilor – căutarea unei modificări de volum sau formă, suprafeţei sânilor, căutarea unei scobituri, unei modificări de culoare sau a unei induraţii (îngroşări) a pielii; -masei sânilor – depistarea unui nodul; -mameloanelor – observarea crustelor, a unei adâncituri, unei induraţii, unui nodul, secreţii de lichid clar sau sangvinolent sau a unei asimetrii de poziţie; -ganglionilor – căutarea nodulilor duri deasupra şi subclavicular, dar şi la nivelul axilei.
- Mamografia – este cea mai bună metodă de depistare a cancerului in stadii incipiente. Mamografia este recomandată femeilor peste 40 de ani, însă sunt cazuri în care doctorul poate indica această examinare mai devreme, pe baza unor factori de risc ai femeii.
- Ecografia – este o metodă de diagnosticare ce utilizează ultrasunetele şi este complementară mamografiei. Permite atât diferenţierea dintre o masă solidă şi un chist, cât şi vizualizarea leziunilor atunci când sânii sunt denşi. Este o metodă nedureroasă şi este recomandată femeilor sub 35 de ani, ai căror sâni sunt prea denşi pentru a furniza o imagine clară în urma mamografiei.
- Galactografia – consta în vizualizarea canalelor galactofore dupa injectarea unei substante de contrast și furnizeaza informații legate de localizarea eventualilor chisturi minuscule. Pot aparea imagini lacunare intraductale și distensii, amputatii sau dezorganizarii ale canalelor galactofore.
- Biopsia – este o intervenţie necesară pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului de cancer. Presupune prelevarea unei probe de ţesut şi examinarea acesteia la microscop. Ţesutul recoltat în timpul biopsiei este examinat în laborator. Biopsia este utilizată pentru a stabili tipul cancerului depistat. De asemenea, proba biopsică stabileşte gradul tumoral, ajutând la stabilirea prognosticului bolii. Un diagnostic pozitiv pentru cancer atrage după sine alte teste, pentru a stabili gradul de răspândire al acestuia.
- Tomografia computerizată – această metodă foloseşte razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul organismului. Cu ajutorul unei substanţe de contrast injectate se poate vizualiza reţeaua vaselor sangvine şi prezenţa tumorilor. Principalul beneficiu al acestei metode este precizia detaliilor, întrucât oferă posibilitatea de a obţine imagini ale unor secţiuni foarte subţiri (cel mult 1-2 mm grosime).
- Imagistica prin rezonanţă magnetică este tehnica cu cea mai mare sensibilitate folosită în diagnosticului cancerului mamar. Poate fi folosită la persoanele tinere cu structura densa a glandei mamare, pacientele cu implanturi mamare și/sau multiple microcalcificari.
Confrom Agenţiei Internaţionale de Cercetare în Cancer, în România, în anul 2020, cancerul de sân reprezintă 12,2 % (12.085 cazuri) din numărul total de cancere, al 2-lea ca incidenţă la femei, după cancerul bronhopulmonar. În ţara noastră, rata de supravieţuire, la 5 ani a Cancerului de sân este de 75%, faţă de 83%, în restul ţărilor UE.
La Centrul Medical Andrea K. din Gherla, luna martie, este dedicată screeningului de cancer mamar. În acest sens, a fost creat, la preţ special, un pachet de consult şi analize pentru depistarea precoce a acestui tip de cancer:
1. consult si ecografie mamara bilaterala: 300 RON;
2. ecografie mamara bilaterala: 200 RON
Pentru programări, apelaţi: 0743-212.371 şi 0364-884.309.
Dr. Andreea Popa-Nedelcu, medic specialist Medicină Internă
